Sări la conţinut

Naţiune şi naţionalism în era globalizării – II


Din punct de vedere ideologic, naţionalismul „preamăreşte şi exaltează naţiunea sau naţionalitatea pe plan politic, economic, moral şi cultural pe deasupra intereselor de clasă sau de grup social[1], la originile sale regăsindu-se inegalitatea dintre state şi naţiuni în sistemul internaţional, diferenţele dintre state la nivel de mărime, putere, bogăţie sau dezvoltare. Naţionalismul are la bază concepţia faptului că popoarele lumii se încadrează mai mult sau mai puţin firesc în grupuri distincte sau naţiuni, naţionalitatea unei persoane fiind ceva dobândit prin naştere.[2]

Natiune si nationalism in era globalizarii

Natiune si nationalism in era globalizarii

Conform abordării doctrinare, naţionalismul se bazează pe raţiuni ale „interesului naţional […] desemnând, de obicei, politica independenţei economice şi politice, cauza apărării suveranităţii naţionale, a progresului şi prosperităţii propriei naţiuni şi a propriului stat[3]. Ion Mitran face şi distincţia între valorile pe care poate să le aibă naţionalismul, considerând că atunci când există un naţionalism constructiv, democratic, acesta poate fi considerat ca un factor de progres, enumerând la antipod naţionalismele şoviniste, rasiste sau xenofobe şi nedemocrate, care ajung în cele din urmă să devină inumane.[4]

Citește mai mult…

Reclame

Naţiune şi naţionalism în era globalizării – Partea I


Patriotismul este convingerea că ţara ta este superioară celorlalte

din cauză că tu te-ai născut acolo.

George Bernard Shaw

Globalizarea pietelor

Globalizarea pietelor

Atât naţionalismul, cât şi globalizarea sunt noţiuni recent apărute, ambele fiind considerate ca produse ale revoluţiei industriale şi ale progresului. Există însă şi păreri contrare care trimit cititorul în vechile timpuri ale istoriei în speranţa definirii originii acestor termeni, însă aceste abordări nu reuşesc de fiecare dată să-şi demonstreze punctul de vedere prin exemplificări concrete şi se focalizează mai mult pe „proto-ideea” celor doi termeni.

Lucrarea de faţă operaţionalizează cu sensul modern al celor două noţiuni şi încearcă să descopere legăturile dintre naţionalism şi globalizare în secolul al XXI-lea arătând modul în care fenomenul globalizării influenţează naţionalismul la nivel mondial.

Citește mai mult…

Comisia Trilaterală


Sigla TC

Sigla TC

În concepţia jurnalistului român, George Preda, Comisia Trilaterală (denumită de aici înainte TC – Trilateral Commision) este un „grup elitist care îi reuneşte pe conducătorii celor mai puternica corporaţii industriale şi comerciale din lume, precum şi ai celor mai bogate bănci, inclusiv BM şi FMI, alături de personalităţi din mediul ştiinţific, universitar, sindicate, presă, drept”.[1] Comisia Trilaterală a avut o bază pur economică, aşa cum remarcă senatorul Barry Goldwater în cartea sa din 1979, With no apologies (Fără scuze): „Comisia Trilaterală este internaţională şi încearcă să fie vehiculul unei consolidări multinaţionale a intereselor comerciale şi bancare prin înşfăcarea controlului asupra guvernului politic al SUA”.[2]

Citește mai mult…

Masa Rotundă a lui Cecil Rhodes


Masa Rotundă (Round Table) este creaţia omului de afaceri britanic, Cecil Rhodes. Cecil John Rhodes, născut pe 5 iulie 1853, s-a lansat în afaceri de la 26 de ani, împreună cu fratele său, exploatând o fermă de bumbac în Africa de Sud. Curând, cei doi se vor lansa în afaceri cu diamante, finanţaţi de bancherii familiei Rothschild, ajungând să controleze 90% din producţia mondială de pietre preţioase.

Cecil Rhodes, parintele organizatiei Mesei Rotunde

Cecil Rhodes, parintele organizatiei Mesei Rotunde

Averea lui Rhodes creşte exponenţial, şi începe să investească în minele de aur recent descoperite în Transvaal. În 1890, regina Victoria a Marii Britanii îl numeşte pe Rhodes guvernator al coloniei de la Capul Bunei Speranţe, colonie care peste ani îi va purta numele (Rhodesia). La 26 martie 1902, Rhodes moare, în urma unei boli cardiace, şi are parte de onoruri publice, societatea britanică considerându-l un filantrop, datorită burselor şi donaţiilor făcute.[1]

Citește mai mult…

SECURITATEA ŞI DREPTURILE OMULUI


Asupra sa, asupra propriului trup şi asupra propriei minţi,

individul este suveran”.

John Stuart Mill

Securitatea drepturilor omului

Securitatea drepturilor omului

Cu scopul realizării unei cooperări mai eficiente între statele lumii, au fost create organizaţii internaţionale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Uniunea Europei Occidentale (UEO), Uniunea Europeană (UE), Uniunea Africană (UA), cu rol in luarea deciziilor şi asigurarea aplicării lor în statele membre care le compuneau.

Citește mai mult…

REFORMA SISTEMUL DE SECURITATE ÎN ROMÂNIA


  1. I. INTRODUCERE

Importanţa geostrategică a României în spaţiul sud-est european

Din punct de vedere geografic, România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Aproape întreaga suprafaţă a Deltei Dunării se găseşte pe teritoriul României, oferindu-i o poziţie geostrategică foarte importanta în Europa de Sud-Est.

Armata romana

Armata romana

Deşi Marea Neagră este considerată de către ţările europene şi de către organizaţiile internaţionale de mai mic interes geopolitic decât Marea Mediterană, importanţa ei geopolitică a crescut în urma evenimentelor revoluţionare ale secolului  al XX-lea.

Printre cele mai relevante elemente ce susţin acest demers se numără: poziţia geografică, Marea Neagră aflându-se la confluenţa a trei regiuni de foarte mare importanţă geopolitică: Peninsula Balcanică, Europa de Est şi Asia Mică, situându-se de asemenea şi foarte aproape de zona fierbinte a Orientului Mijlociu, reprezintă un segment din graniţa de sud a Federaţiei Ruse şi la limita de nord a flancului sudic al NATO – zonă posibilă de confruntare a marilor puteri nucleare, este poarta de ieşire la Oceanul Planetar pentru Bulgaria, România, Ucraina şi pentru ţările transcaucaziene, este dispusă pe traseul rutelor preconizate pentru transportul petrolului caspic şi al celui din zona Asiei Centrale spre consumatorii din Occident, dispune de un important număr de porturi şi amenajări portuare, civile şi militare şi este un mediu propice pentru cooperarea economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi militară.[1]

Citește mai mult…

Spune NU drogurilor!


Spune NU drogurilor!

Council on Foreign Relations – o abordare elitistă


În prezent, Statele Unite ale Americii au cea mai dinamică economie, fiind de patru ori mai mare decât a oricărei alte ţări şi de zece ori mai mare decât a Rusiei. America este de asemenea considerată a fi pe primul loc în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor comerciale, industriale, producţie alimentară şi asistenţă acordată celorlalţi.

Consiliul Afacerilor Externe

Consiliul Afacerilor Externe

Tradiţia democratică îndelungată a oferit cetăţenilor americani posibilitatea conştientizării propriilor drepturi şi libertăţi, care a dus la formarea unei societăţi civile sănătoase, informată şi implicată în problemele propriei ţări. Acesta este şi motivul pentru care politica internă a Statelor Unite urmează linia paradigmei liberale, oferind poporului discursuri care pun libertatea individuală şi progresul mai presus de orice, considerând că statul se cuvine să fie oprit de la acţiuni de natură a o submina. Astfel, puterea statului liberal constituţional este limitată de răspunderea sa democratică faţă de proprii cetăţeni, de nevoia de a respecta cerinţele economiei de piaţă şi normele de drept.

Citește mai mult…

Vrem securitate, dar nu aşa!


În urma evenimentelor din 11 septembrie 2001, gândirea mondială privind sistemul de securitate s-a schimbat. Oamenii politici au considerat că necesitatea unei regândiri a mecanismelor de interceptare şi combatere a actelor teroriste este iminentă.

No Freedom

No Freedom

Soluţiile găsite de guverne au ajuns rapid în atenţia aparătorilor drepturilor şi libertăţilor individuale ale oamenilor, fenomenul luând imediat amploare. S-a ajuns astfel la cea mai controverstată paradigmă a sistemului de securitate: securitatea în raport cu libertatea. În ce măsură creşterea securităţii naţionale sau mondiale scade şi afectează libertatea individuală şi drepturile omului?

Citește mai mult…